joi, 13 septembrie 2012

...



când stă lumina între noi
parcă ne dezechilibrăm
da
asta sună a minune
dar şi a dovadă că
lumina are greutate
şi legi divine

...
poate aici nu-i vorba de exerciţiu
poate-i atacul subconştientului
aruncat pe deasupra noastră
nu de alta dar dimensiunea lirică
din tine sau din mine
se amestecă uneori cu
dimensiunea cosmică a
rugăciunii
de aceea
să nu te mai mire nimic
sau chiar să te doară
iubirea mea

...
dacă nu înţelegem că
iubirea nu are regie
n-avem cum să-i fim regi

...
simţi?
ne zbatem să
nu ne sălbăticim
frântura dumnezeiască ce ne-a rămas
şi simţi?
că se frământă un înger
că a văzut că numai dacă iubeşti
ne reuşeşte
nefirescul
„precum iertăm şi noi...”
 

Un comentariu:

Liliana Corbu spunea...

Sublim ! Felicitari si fara "blocaj" (cum ai numit tu pauza asta) pe viitor!