miercuri, 22 aprilie 2015

...


în starea ei excepţională
ea împarte
în mine binele cu bisturiul
şi de multe ori îmi vine doar
să stau
să cred în ea şi
să o iubesc
din postura semnului de carte

...
nesecata ei formă de adâncitură a sufletului
pigmentează fiecare raită pe care i-o dau
să las cu forța vorba-n brumă
sălaş să-i fie nesimţita-mi smâcitură
când dau impresia că mă-ncrunt
dar de fapt
cânt în gând o maximă vocală
pe care să i-o-ntind
în clipa-n care nu ne mai doare
din zi
lumina

...
pune-mi iubito la îngheţat prima
dorinţă pe care ţi-am spus-o
apoi dezgheaţă din ea doar binele
pentru că atunci când ne va fi mai bine
memoria involuntară a clipei ne va spune
cum este să stai în nemişcare
...

luni, 27 octombrie 2014

...



iubirea este ca într-un
sentiment de vinovăţie
care te face să te propteşti
fără motiv
sub crucea celui de lângă tine
ca apoi să îţi vină să îţi vorbeşti
dar
să ţi se pară mai importantă povara
rugăciunii

în loc să punem în mişcare răbdarea
mai bine spune-mi acum că mă iubeşti

femeia nu cere povară
dar dacă îi pui cu sfială o umbră în plus
se descătuşează în ea instintele
de a se uita cu drag la tine

trimite-mi doar cuvintele-nşirate
să-mi folosească la ceva
că vine iarna şi mi-e frig la spate
de n-ai răgazul să mă poţi salva

de fapt tema ta îmi place
o răspântie între Dumnezeu şi înger
pentru însemnele tale spre
prioritatea de a iubi

te-am integrat în gândul poeziei
iar tu nu eşti decât o cheie
care-mi deschide zăbrelele
patosului şi păcătosului

teribil înţeles mi-ai dat
acestui gând care mocneşte-n mine
acestui crez care bălteşte-n noi
ca suma unui rol ce înălbeşte
clătirea unui start fenomenal

marți, 8 aprilie 2014

...

ne întoarcem la defecte
până la pământ
să ne plecăm unul altuia
cu fermitatea ultimei clipe de iertare

...
alege-ţi un cuvânt cu ecou în cer
să vezi cât de bine te simţi
când îl rosteşti
ştiu asta sigur
de când îţi rostesc numele
la ceas de taină

...
nu am timp pentru tine
am veşnicia

...
aminteşte-ţi de mine
cu intensitatea furiei
şi spune-mi că mă iubeşti
cu starea de rugăciune
dar nu te aştepta să reacţionez
nu te aştepta la nimic
şi nu te voi dezamăgi
pentru că noi avem
cusăturile dragostei pe interior

...
să vedem ce se întâmplă
dacă mergem până la capăt
cu această poveste de dragoste!

...

vineri, 17 ianuarie 2014

...



...
pune-ţi mâna dreaptă pe mine
cum face un episcop
şi rosteşte o poezie
apoi fă trei paşi înapoi
şi aşteaptă-te să avem acelaşi miros
şi acelaşi gând:
eu trebuia să fiu doar o poezie
spusă în şoaptă
pe creştetul iubirii
dar din prea multă îndurare
am ajuns să te trăiesc
să cred
şi să te iubesc

...
am ieşit din anestezie
şi te vreau şi mai mult
şi nu mă mai doare
să aflu dacă dragostea mărunţeşte teama
sau ne încheagă fără rezerve
să putem primi frontal
presiunea
minunii

...
nu-mi trebuie vise
realitatea e copleşitoare
şi de multe ori tai vârful poveştilor
să nu ţi se pară prea interesant
ce simt pentru tine
minunea mea din ordinea zilelor
începute în prorocirea:
nu se vor teme ei de lumină
dar întunericul nu-l vor mai suporta!

...
minunate sunt căile
prin care mi te pui cu aripile
pe sufletul
care te întâmpină de fiecare dată
gol

...
eu nu ştiu să plec
dar ştiu să vin de nenumărate ori
să-ţi bat porţile împărăţiei
cu insistenţa nebuniei
îndrăgostitului incurabil

...
îmi era dor să ne dorim acelaşi lucru
de parcă trăim aceeaşi vindecare
în care
fiecare îşi înfrânează tristeţea şi extazul
pentru a lăsa ceva mai bun
pentru mai târziu

...
întreabă-te şi tu
cu atenţie ce iubeşti
cât şi când
apoi împinge-ţi şi tu
adânc răspunsul în inimă
şi lasă-mă să-mi ard cuvintele în palma ta
până nu vom mai înţelege nimic
dar măcar
vom fi curaţi
şi adânciţi în noi înşine

...
mi-ai intrat într-o altă etapă iubito
în care fericirea seamănă cu
vuietul de locomotivă
iar varianta aceasta de spaţialitate
ne strânge fiecare atingere
în riscul de a ne rândui
vaietul
...