miercuri, 26 mai 2010

piesa 6 compusă de tony nyerjak pe versurile mele




aproape

desfă-ţi cămaşa să-ţi citesc din răni

cuvintele ce mi-au lăsat cândva

iluzia c-o să te am în mâini

parfumul ce-a rămas în urma ta


că din cămaşa ta cu sâni de noapte

se-ntinde o cărare unde-mi pare

că doar cuvântul încă ne desparte

într-o silabă printre felinare


de-acolo din cămaşa ta cu răni

cu sâni şi aşchii despre fericire

strânge-ţi cuvintele să mă răstorni

ca dintr-o reverie-n adormire


dacă-ntr-o zi vei obosi s-aştepţi

desfă-ţi cămaşa sau cuvântul

şi-ntreabă-te dacă te ţin în dinţi

când tac să nu te pierd din calcul


refren

aproape am crescut unul din altul

aproape ne-am pierdut cât ne-am găsit

aproape ne era parcă destul

să ştim de cât de aproape ne-am gonit


miercuri, 19 mai 2010

piesa 5 compusă de tony nyerjak pe versurile mele




gând sfinţit

de unde ştiu că nu te-am întâlnit

doar pentru ziua-n care să învăţ

ce-nseamnă dor şi strigăt înlemnit

în trapul cerului ce s-a pornit

spre noi să ne-amintim ce arcuit

şi încordat e visul peste munţi

că totu-i parcă nemaiîntâlnit

cât ne-am iubit, cât ne-am găsit


îţi luam zilele-n mână Gând Sfinţit

iar tu-mi luai mâinile că doar ne-am vrut

atât de mult că totul a-mpietrit

în jur şi-n noi şi parcă n-am simţit

că ne-a rămas doar clipa ce-a ţintit

în noi un jurământ - scut neştiut

despre începutul care ne-a orbit

despre apusul nostru-ncercuit


rămâi femeie – gândul meu sfinţit

chiar dacă astăzi nu pot să-ţi ascut

povestea despre noi că s-a-ndoit

atât de mult că ne-a încercuit

iar cercul ăsta aşa s-a gâtuit

că nu-i nici linişte nici absolut

din noi, aceia, care ne-am pornit

aproape să ne fim, aproape-un mit


joi, 13 mai 2010

...

poezia nu-i decât
bis-ul de după aplauzele
faptului că ne-am întâlnit,
o bătaie
a pumnului din piept


aşteaptă-mă să-ţi spun că
într-o zi am vrut să-mi ard
degetul ce-mi scrie despre tine
nu-i vorba de durere aici
ci de ideea că tu
ardeai deja de multă vreme în mine


să pot să te ating
pe litere
n-ar însemna doar
o abordare ritualică a intimităţii
ci două minuni.
una dintre ele ar fi
că sunt al tău



uneori încerc să-mi dau seama
cum sună ce-ţi spun
din vocea ta
şi din exces de zel
poate aş vrea totul pe două voci
aici
în mod normal ar fi trebuit să scriu
dar
de fiecare dată când îmi răspunzi
parcă avem dreptul
suprarealist la cartuşul de fericire