joi, 27 noiembrie 2008

...

m-am bucurat de ea
mai ceva ca de trifoiul cu patru foi
când l-am făcut să semene cu ceilalţi
ne-am strigat din mers
să mă iubeşti
şi s-a des-compus în poezie
...
femeia şi poezia se completează sub anestezie
că altfel ţi se-ncheagă
şi nici cu pământ nu le mai tai
...
părea grindină cu tot cu auz
peste mine lanţ
am lăsat-o o clipă
să mă
uite
...
cu femeia asta nu ajung la mal
dar mă las s-o visez
că poate din greşeală
o să-şi plângă pe sân
...
parcă-mi era ruptă-n două mângâierea

că nu o mai simţeam a mea
şi uite-aşa
am început să cred că s-a prefăcut că semănăm
şi uite-aşa
o vreau
durerea mea

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

...

mă rezemam de ea
să prindem curaj să ne suportăm
nu mai credeam că visul şi femeia
trebuie tratate cu spatele
să mă tratez
de posibilul nostru sfârşit