vineri, 28 decembrie 2012

...



...
numai Bunul Dumnezeu
m-ar putea opri să te iubesc
dar sunt sigur că nu ar face asta
pentru mine păcătosul îndrăgostit
deşi nu îi dau
decât slava că te-am întâlnit

...
nu vreau să fie uşor
să îţi spun că sunt al tău
nici să îmi simt picioarele pe pământ
în prezenţa ta
şi apropo dacă nu am avea
instinct pentru minuni
tu crezi că ne-am fi întâlnit

...
ce-ai zice dacă ne-am putea descrie
cum ne topim unul după altul
şi să ne sucim de dragul unei idei
gâtul spre cer.
într-un fel mi s-ar părea tentant
să nu mai văd cum
nu se găsesc oamenii
când se tem să greşească
iar noi să ne spunem
ca după o zi grea
că ne iubim negreşit

...
uneori sunt atât de uşor
de înfiorat
încât chiar mă uit în dreapta mea
dacă nu ai apărut din senin
sau din
ne-spusa mea insistenţă de a ne înviora
până la capăt cu fapta spre răsărit
şi cu certitudinea că
realitatea nu poate duce
în raritatea ei lirică
mai mult de doi

...
nu o să pricep niciodată cum reuşeşti
să mă chemi la tine fără cuvinte
îţi imaginezi atât de multe
de parcă nu mai înţeleg
cum de ne întâmpină atâtea
de aceea
atunci când suntem împreună
nu ne mai rămâne
decât să ne uităm uimiţi unul la altul
ca într-o confesiune

...
este adevărat că te-am văzut
în multe feluri
dar în felul tău
ai feliat binele să-mi fie stare
şi mi-ai întins într-un fel princiar
alt fel de felinar
numai bun pentru a nu-mi ocoli plăcerea
că este ceva normal să te văd
altfel
felurita mea felicitare meta-fizică

...
sunt curios iubito
iar tu exact pe asta te bazezi
să îmi aperi sufletul ca o privire din vecini
şi te rog mai vino înaintea mea
cu tot cu sărut şi cu ochii numai pentru mine
pentru că aşa eşti tu
o minune şi într-un vis scurt

...
orice ai face în seara asta
nu ieşi din mine
şi o să mă înţelegi mai târziu dacă
am să te ţin la pat ca plânsul de reîntâlnire

...
parcă nici nu eram
în mijlocul drumului ci în mijlocul
unui sărut vital
că acolo
în mijlocul drumului dintre noi
unde buzele cresc doar gândul
dinspre Dumnezeu
parcă nici nu m-a mai interesat
dacă vede cineva
că nu îmi permit să spun vreodată că
lângă tine
m-am odihnit sau m-am oferit

...
dacă am sări unul la altul
crezi că aş putea să îmi imaginez
ce îţi imaginezi tu
că de la tine am aflat că
şi sărutul are lumină
iar noi altfel strălucim
atunci când din belşug ne iubim
să stăm exact pe locul în care
mesteca Dumnezeu în paharul nostru
ca apoi să ne aşezăm
pe cel mai bun şi iubitor
prilej de a te cunoaşte
drept cea mai fericită fată de pe pământ
că sunt al tău ca o idee din care
ne-am pomenit într-o altă lume

...
hai să stăm piept în piept
sărut în sărut
şi să ne invidiem
cu presupuneri că
celălalt trăieşte mai intens acest acum

...
da
în sfârşit am trăit din plin
şi nu pot să nu îmi explic
de ce simt atât de relaxat
în mine
ceva mai sfânt decât noi
deşi
acum când te vreau atât de tare
la prezentul continuu

...
îmi trimit şi mâinile pe tine
să lupte cu fiorii tăi
că oricum mi-ai încorporat de mult
în tine toată fiinţa şi
neputinţa de a înţelege de ce
suntem atât de
"cu noi" în timp ce ne iubim

...
rezistă iubito
să vedem împreună ziua
în care Dumnezeu
nu va mai rezista doar să ne asculte

...
te-am pus la suflet
şi totuşi nu te iubesc
cum aş vrea să te iubesc
e ca şi cum
mie mi se pare că nu te iubesc destul
ţie ţi se pare că tu mă iubeşti mai mult
dar de fapt ne iubim la fel
şi doar temerile noastre sunt pe dos

...
ai ezitat când te-am întrebat
ce ai cerut printre lacrimi
şi nu ştiu de ce mi-a trebuit atâta să văd că
de fapt era vorba de iubire adevarătă
da
e sublim cum se întâmplă totul
dar şi şocant să
îmi spui ca într-o rugăciune că m-ai aşteptat
şi
aşa mă ia cu fierbinţeli când
pentru tine văd că într-adevăr pot
să asamblez câte un întotdeauna
într-o singură secundă de-a noastră

...
tot ce ţine de tine şi tot ce ţin de tine
te vrea lângă mine şi
te vreau lângă mine
pentru a ne trimite unul celuilalt
parte-n parte
toate zilele fără
economie de spasme
...