luni, 23 februarie 2009

...

n-am multe certitudini
dar îţi spun
când scapi femeia din mână
scapi şi de complexul foii albe

...

într-un fel mă bucur

n-o să te mai vadă nimeni
dezbrăcată
am avut răbdare
să te înfăşor
tartru
în versuri

...

sunt pregătit acum
depind de tine
să ne luăm adio

...

cai verzi pe pereţi
te iubesc
şi
punct-ul ia forma sânului tău

...

m-am prins:

eşti catastrofă alchimică

bombă nucleară a iluziei

nu de alta dar

când zic

iubito

fiecare te ştie

şi-şi fixează parcă pe retină

o imagine de-a ta

pentru că tu iubito

ai atâtea forme

că nu ţi s-a inventat încă geometria

în timp ce mie

parcă

mi s-au infectat

gradele de căutare

spre tine

fericirea mea

...

o să încerc să te iubesc

în contrasens

dacă se spune că prin regresie

parcă nu eşti tu


sau


o să încerc să nu te iubesc

să văd

ce rămâne din tine după ce

scurm să-mi amintesc totul despre noi