noi nu ne atingem
şi totuşi nu ne pierdem
pentru că am văzut probabil
cât pierdem dacă ne atingem
prin cuvânt
de aceea te iubesc încă
mai ceva ca într-o răzvrătire
şi mai ceva ca într-o altă frustrare
că noi nu ne atingem
nici măcar pleoapa pe dinăuntru
nici măcar pieptul
nici măcar pentru
o respiraţie în plus
şi totuşi parcă toată viaţa
ne-am aruncat unul spre altul
cu tot cu intenţie
cu tot cu atingeri
încât acum mi-ar fi de ajuns să te simt
încleştată între degetele mele
iar eu să nu fac altceva decât să
iert şi să renasc pentru re-atingeri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu