joi, 3 iunie 2010

piesa 8 compusă de tony nyerjak pe versurile mele





protestul iernii


când totul se opreşte episodic

ajung să-ţi iau oftatul împrumut

să-mi fac rezervă iar apoi atipic

să strig amin din tot ce am avut


doar ce am fost rămâne caligrafic

bătut pe scoarţa zeului cuvânt

aşa că-aşteaptă-te să-ţi spun ce tragic

ar fi să nu te am ca pansament


mai lasă-mă de tine să mă-mpiedic

să fim protestul iernii pe pământ

să-ţi spun eliptic sau profetic

doar pentru tine m-am născut şi sunt


n-am despre noi ecou nici întuneric

de când mi-ai dat cu rangul de răbdare

sărutul ce avea în el strategic

iubire dar mai multă remuşcare


refren:

îmi trebuie din rune înc-un semn

dacă tresari când mă gândesc la tine

că e gravat pe cer cât de solemn

aştept, regret, iubesc şi strig spre mâine


Un comentariu:

Anonim spunea...

FELICITARI!!!FRUMOASE VERSURI,FRUMOS POET!IMI PLACE CUM TE JOCI CU CUVINTELE SI REUSESTI SA OBTII DE FIECARE DATA O POEZIE ATAT DE PROFUNDA.TINE-O TOT ASA!