joi, 10 iulie 2008

...

între timp
o să ne iubim
şi
după aceea o să vezi
că prin mână de om
curg apucături dumnezeieşti
...
răs-foieşte-te draga mea
să ştiu cum ai fost
goală şi plânsă
în poezie
că doar aşa
o să pot să te modelez
să te deschizi pentru mine
ca o biblie cu riduri
...
am crezut că pot da
cu pumnu-n planetă
când am spart primul cuvânt
şi am văzut că femeia
curge din el

apoi

mi-a venit să muşc pământul
când am realizat
că femeia
s-a spart în mine în mii de bucăţi
...
nu-i aşa
simplu
să vezi hipnoza pe inelar de femeie
pentru că versul
îşi upgradează intimităţi
în dreptul vocalelor.
de prea multe ori
am încercat
să-mi
tra-duc
concretul

...
aşa dor mi-a fost de tine

de parcă fiecare clipă
mă tăia
ca o lovitură de daltă

dar să ştii
să am rămas întreg
de poezie
şi-n lipsa ta

4 comentarii:

Anonim spunea...

De dor, nimeni nu mai stie unde se taie hotarul dintre soare si luna si nimeni nu poate imparti in felii timpul.
Mai lasa-ti gandul pe spate si purtat vei fi de valul cerului.
Doar asa vei simti nemurirea,si daca vei fi destul de iubit, poate vei vedea cum danseaza un inger.

elena spunea...

"aşa dor mi-a fost de tine/de parcă fiecare clipă/mă tăia/ca o lovitură de daltă/dar să ştii/că am rămas întreg /de poezie/şi-n lipsa ta"
fiecare daltă pe care o primim face din noi ceea ce suntem astăzi.
suntem suma "dălţilor" primite de-a-lungul vieţii şi fiecare lasă un semn... de aducere-aminte.

Anonim spunea...

SUNT FOARTE MANDRA DE TINE!Am stiut mereu ca esti sensibil si sincer.TE FELICIT !SCRIE ...TRAIESTE DIN PLIN VIATA ...SI MAI ALES FII FERICIT LANGA FEMEIA PE CARE TI-AI ALES-O

Andreea spunea...

"Costica, dormi?" - Cu asta asociez eu numele de Mircea Crisan. Am descoperit acum si poezii. Foarte frumoase, multumesc!