uneori las cuvântul din lanţ
să muşte din femeie
că ştiu
într-un târziu
se-ntoarce la mine
...
ab-sorb femeia
promisă
să-mi rămână aproape
nepermisă
banchiză
pe care să-mi liniştesc
din când în când
strigătul
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
maestre ganduri podoabe
margele insirate
pe gat de femeie.
banchiza de nu zambeste
topita sub raza
nu are ecou pe ape
Trimiteți un comentariu