...

prea multă poveste
neîntâmplată avem

în necuprinsa asta

negociere cu sufletul

   
...

în noaptea asta nu-mi ajung braţele

să te am

în noaptea asta nu-mi ajung braţele

cât te chem

în noaptea asta nu-mi ajung braţele

nu-mi ajung braţele

nu-mi ajung braţele

cât nu-mi ajungi

dar nu-i noapte

ci vreme de braţe întinse

vremea în care mă răsucesc

şi-mi fac braţele cerc

să nu te pierd

că iar se face noapte

şi nu-mi ajung braţele

şi nu-mi ajungi

nu-mi ajungi

 ...
chiar dacă într-o zi o să te implor

să îmi laşi ceva de-al tău

te rog să nu mă bagi în seamă

doar iubeşte-mă

pentru că atâta timp cât nu am nimic

din ce îţi aparţine trăiesc atent

să te redescopăr şi să mi te asum

în acest minim de dragoste de care sunt capabil

...

tu mă iubeşti şi în acele clipe

în care mi-e ruşine de mine

şi mi se pare insuportabil

că din forţa ta tămăduitoare

mă vezi mai bun decât sunt

de aceea mai bine

citeşte-mi o poezie despre tine

să întelegi

că trebuie să ne ţinem mai cu forţă în braţe

...

nu ar trebui să ni se dea voie

să rămânem prea mult timp împreună

pentru că s-ar putea să ajungem să înţelegem

că dragostea

este mult mai mult decât ne putem imagina

...

într-o vreme îmi plăcea să îmbrac

monede cu hârtie şi să le haşurez cu creionul

acum mi se pare mult mai tentant

să-ţi haşurez perna să văd în relief

cum arată dragostea noastră binecuvântată

...

dacă este adevărat că rugăciunile

ne influenţează lumina ochilor

atunci

în mod sigur

iubito eşti rugăciunea mea

...