să călcăm în picioare toate jurămintele
şi să lăsăm după noi
cu limbă de dragoste
ca între cei ce iubesc
să nu fie nevoie decât de poezie
…
nici nu încapi în vorbă
cât poţi fi de visată
de negăsit şi
de scandalos de devenită
sens al vieţii mele
…
nu interpreta
doar iubeşte
ca într-o obsesie revoluţionară
ritmul mitraliant dintre noi
…
mai spune-mi ceva
să văd verbul ce-l baricadezi
dincolo de sâni
ca pe-un trofeu al începutului nostru de lume
…
dacă nu visezi identic
înseamnă că fiecare noapte
e altfel pentru tine
şi crede-mă că aş sta
de pază pleoapelor tale
să nu ratez momentul
să te sărut când apar
pe zâmbetul tău
iar tu
să mă iubeşti fără tresărire
…
te iubesc
fără regrete şi
fără viitor
doar
te iubesc
…
nu eu trebuie să te reţin
că mi te-a re-ţinut
din timp poezia
de aceea azi nu-i nimic
de reţinut
şi totuşi e totul
că putem să ne
re-ţinem de mână
…
ca-ntr-un oftat
gândeşte-te la mine
şi în secunda următoare
când o să tragi aer în piept
încă voi fi acolo
să pot să mă-ntorc
să te iau în braţe
pe dinăuntru